Actualitatea ambasadei

Mesajul Ambasadorului României în Republica Moldova cu prilejul Zilei de Comemorare a Victimelor Fascismului și Comunismului

”Astăzi comemorăm și deplângem 79 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov, care a marcat o pagină întunecată în Europa și a afectat inclusiv istoria românilor.  

Pentru mulți dintre cetățenii statelor din această parte a Europei, inclusiv pentru milioane de români, anexele ascunse ale acestui odios act au produs, în anii care au urmat, suferințe şi tragedii greu de imaginat. Multe dintre urmările acestei înțelegeri între două regimuri totalitare se resimt şi astăzi.

Pentru România, semnarea la data de 23 august 1939 a Pactului Ribbentrop-Molotov a reprezentat ”sfărâmarea” teritorială din anul 1940 și începutul unor lungi perioade de prigoniri, deportări, torturi, foamete și crime care aveau să continue multe decenii la rând în numele unor ideologii străine de neamul românesc.

Consider că anul acesta, când sărbătorim Centenarul Marii Uniri, avem o înaltă datorie istorică față de înaintașii noștri. Astfel, este necesar să ne reamintim deopotrivă de victimele nevinovate ale Fascismului și Comunismului, precum și să nu uităm de înțelegerile ascunse dintre cele două regimuri totalitare.

Nu există cuvinte care să exprime pe deplin compasiunea pentru viețile pierdute și destinele irosite, și nici voci suficient de puternice care să condamne încălcările dreptului internațional, lipsa moralei în relațiile dintre state și lipsa de solidaritate umană, care au condus la nesocotiri fără precedent ale libertății şi demnității umane.

Păstrarea și transmiterea către generațiile viitoare a memoriei atrocităților din trecut, apărarea permanentă a principiilor, valorilor şi normelor internaționale, respectarea dorinței suverane a popoarelor, toleranța şi respectul drepturilor tuturor cetățenilor pot garanta că tragedii precum cele generate de Pactul Ribbentrop-Molotov nu se vor mai repeta.

Singura modalitate prin care putem face dreptate și aduce o minimă alinare victimelor și supraviețuitorilor regimurilor totalitare este să continuăm să povestim generațiilor viitoare ceea ce s-a întâmplat în trecutul nostru, astfel încât să nu mai permitem repetarea unor astfel de atrocități în viitor”.

Informații suplimentare:

Ziua europeană a comemorării victimelor stalinismului și ale nazismului sau Ziua Panglicii Negre (Black ribbon day) este marcată, anual, la data de 23 august. Data respectivă a fost stabilită prin Rezoluţia Parlamentului European din 2 aprilie 2009 referitoare la conştiinţa europeană şi totalitarismul, prin care s-a solicitat declararea zilei de 23 august ca Ziua europeană a comemorării victimelor tuturor regimurilor totalitare și autoritare, care să fie comemorată cu demnitate și imparțialitate. Ziua de 23 august a fost declarată Ziua Comemorării Victimelor Fascismului şi Comunismului prin Legea nr. 198/2011. Prin aceeaşi lege, ziua de 21 decembrie a fost declarată Ziua memoriei Victimelor Comunismului în România.

Totodată, la 23 august 1939 a fost semnat, la Moscova, Pactul Ribbentrop-Molotov, cunoscut și ca Pactul Stalin-Hitler, sub forma unui tratat de neagresiune încheiat între Uniunea Sovietică și Germania nazistă, care a avut și un protocolul adițional secret (nepublicat).

În protocol se stabilea că în cazul unor expansiuni teritoriale și / sau politice în teritoriile aparținând statelor baltice (Finlanda, Estonia, Letonia, Lituania), frontiera nordică a Lituaniei va reprezenta frontiera sferelor de interese, atât pentru Germania, cât și a Uniunii Sovietice. În legătură cu aceasta, interesul Lituaniei față de teritoriul Vilno este recunoscut de ambele părți.

În cazul unor expansiuni teritoriale și/sau politice în teritoriilor aparținând Poloniei, sferele de interese, atât ale Germaniei, cât și ale Uniunii Sovietice, vor fi delimitate aproximativ pe linia râurilor Narev, Vistula și San. Problema dacă interesul ambelor părți face ca menținerea unui stat polonez independent să fie dorit și modul în care vor fi trasate frontierele acestui stat poate fi determinată în mod definitiv numai în cursul evenimentelor politice ulterioare. În orice caz, ambele guverne vor rezolva această problemă pe calea înțelegerii prietenești între Germania și Rusia (Uniunea Sovietică) .

Referitor la Europa de sud-est, partea sovietică își accentuează interesul pentru Basarabia. Partea germană își declară totalul dezinteres față de acest teritoriu, deci nu are obiecții față de eventuale schimbări de graniță în favoarea Uniunii Sovietice. Acest protocol va fi considerat de ambele părți ca strict secret.